Tag Archives: maria

Misterele Bibliei: Genealogia lui Isus


Genealogie

Cei care consideră Biblia cuvântul infailibil al unei divinități nu știu sau nu vor să știe multitudinea contradicțiilor din așa-numita „carte sfântă”. Care sunt mai mult decât evidente pentru cei neîndoctrinați în vreun fel. Din imensul șir al contradicțiilor biblice face parte și genealogia lui Isus.

Doar două dintre cele patru evanghelii neotestamentare abordează arborele genealogic al lui Isus, cea a lui Matei și cea a lui Luca. Marcu și Ioan nu își bat capetele cu așa ceva și pe bună dreptate, linia ancestrală a lui Isus dovedindu-se a fi o problemă mult prea întortocheată. Matei își prezintă versiunea de la Avraam la Iosif. Luca o ia în sens invers, de la Iosif până la primul om, Adam. Cum scopul acestei genealogii este de a demonstra că Isus este urmașul lui David, sau „Iisus Hristos, fiul lui David”, după cum îl numește Matei, ne vom ocupa doar porțiunea de la David la Iosif. La Matei, în acest interval sunt 27 de persoane, iar la Luca 42. Această diferență are o explicație plauzibilă: Luca prezintă descendenții lui Natan, unul dintre fiii lui David, iar Matei pe cei ai lui Solomon, un alt fiu al miticului rege israelit. Rămâne un mister ori o adevărată minune divină cum s-a ajuns la Iosif din două ramuri diferite, calculate exclusiv pe linie paternă…

Prima mare problemă o reprezintă Continue reading


Misterele Bibliei: Naşterea lui Iisus


Concepţia acceptată de majoritatea creştinilor este că Biblia reprezintă cuvântul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu poate conţine niciun fel de eroare. Cu toate acestea, „cartea sfântă” este plină de erori şi contradicţii. Aşa stau lucrurile şi în cazul naşterii lui Iisus.
Singurele surse referitoare la viaţa Iisus, acceptate de creştinism, sunt Continue reading


Foto: Castelul Bran – De la Dracula la Dominic


Prima atestare documentară a castelului Bran este un act emis în 1377 de către regele Ludovic I de Anjou al Ungariei, prin care sașilor din Scaunul Brașovului li se acorda dreptul de a construi o cetate de piatră la Bran. În 1396, un alt rege al Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Valahia, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul. În 1407, Sigismund i-a acordat lui Mircea cel Bătrân castelele Bran și Bologa. Branul a rămas sub autoritatea Valahiei până în 1419. În anul 1427 a trecut din proprietatea Scaunului Brașovului în cea a Ungariei, care a finanțat lucrările de extindere și fortificare. În 1498, cetatea Bran a fost închiriată Scaunului Brașovului. În 1622, cetății i s-a adăugat turnul de sud după planurile principelui Gabriel Bethlen, mai târziu un turn dreptunghiular în est iar între 1883 și 1886 acoperișul a fost acoperit cu țiglă. În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat cetatea Bran reginei Maria a României, în semn de recunoștință pentru contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Regina a restaurat cetatea, transformând-o în castel, pe care l-a lăsat moștenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea familiei regale din 1948, castelul Bran a intrat în proprietatea statului român. A fost amenajat parțial ca muzeu de istorie și artă feudală, fiind deschis publicului în 1956. În 1987 au început lucrări de restaurare, finalizate în linii mari în 1993. În anul 2000, arhiducele Dominic de Habsburg și surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, au revendicat castelul Bran, în calitate de moștenitori ai principesei Ileana. În mai 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent, în urma unei decizii guvernamentale de retrocedare. Statul român a mai administrat Branul până pe 18 mai 2009, timp în care au fost mutate colecțiile aparținând statului la Vama Medievală. Pe 1 mai 2009 castelul Bran a fost deschis oficial ca muzeu, familia de Habsburg remobilându-l până la acea dată cu obiecte din colecția personală. După retrocedare, statul român și-a asigurat dreptul de preempțiune pentru achiziția viitoare a castelului.

Deși a intrat în legende și în circuitul turistic drept castelul lui Dracula, se pare că Vlad Țepeș nu a locuit niciodată aici. Vinovat pentru această confuzie este scriitorul irlandez Bram Stoker, care a ajuns celebru datorită romanului său, Dracula, scris pentru a ascunde adevăratul vampir din această zonă a Europei, contesa maghiară Erzsebet Bathory. „Contesa însângerată” sau „Contesa sângeroasă”, numele sub care este cunoscută în istorie, a torturat și ucis peste șase sute cincizeci de fecioare, în sângele cărora obișnuia să se îmbăieze. Însă nimeni nu pare interesat de aflarea adevărului, legenda domnitorului-vampir fiind promovată intens, mai ales după turnarea parțială la castelul Bran a filmului Interviu cu un vampir. Cum nu vii tu, Țepeș doamne…

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27


%d bloggers like this: